Dar iată ce am împotriva ta

Dar iată ce am împotriva ta: Tu laşi ca IZABELA FEMEIA ACEEA care se zice prorociţă, să înveţe şi SĂ AMĂGEASCĂ PE ROBII MEI SĂ SE DEDEA IA CURVIE Şl SĂ MĂNÂNCE DIN LUCRURILE JERTFITE IDOLILOR. I-AM DAT VREME SĂ SE POCĂIASCĂ, dar nu vrea să se pocăiască DE CURVIA El! (Apocalipsa 2:20-21)
Isus îi numeşte aici pe oponenţii creştinilor urmaşi ai Izabelei. Oricine ar fi fost, ea pare să reprezinte ramura din Tiatira a grupului numit „nicolaiţi” şi „oameni care ţin învăţătura lui Balaam” (Apocalipsa 2:14-15).
Aparent, toate cele trei nume reprezintă acelaşi grup, pentru că toate cele trei nume implică aceleaşi două probleme: mâncatul din mâncarea jertfită idolilor şi curvia. Destul de interesant, când mergi la scrierile creştine ale secolului următor, aceleaşi două probleme apar pe primul rând.
Imperiul Roman le cerea tuturor neevreilor să ia parte la religia civilă. Romanii tolerau toate tipurile de practici religioase, dar nu conta cine erai sau de unde veneai, ei se aşteptau ca şi tu să participi la ceremoniile şi evenimentele publice ale societăţii romane. Asemenea evenimente erau oarecum ca Parada din 4 Iulie din Statele Unite. Nu conta ce religie aveai – era parte a datoriei tale de cetăţean să te implici în acestea.
Consecinţe serioase îi aşteptau pe aceia care nu luau parte la religia civilă, chiar şi când pedeapsa cu moartea nu era în discuţie. De exemplu, ei erau excluşi din breasla de comerţ, unde oamenii alcătuiau o reţea pentru a-şi dezvolta afacerile. Şi-ar fi pierdut influenţa asupra dezvoltării societăţii sau şansa îmbunătăţirii statutului lor în ea. Lipsa implicării în religia civilă i-a lipsit şi de oportunităţi sociale. Drept rezultat, aceia care au evitat religia civilă romană au devenit săraci, lipsiţi de putere şi excluşi din societate.
Pentru lumea apuseană de astăzi, bogăţia şi siguranţa par să reprezinte cele mai înalte ţeluri. Dar lumea greco-romană avea chiar un ţel mai înalt: statutul. Era o lume care se descoperea în onoarea şi respectul unora şi care turna ruşine asupra acelora care nu se conformau. Într-o asemenea lume, restricţiile vieţii şi practicii creştine efectiv garantau excluderea de la onoare şi statut în cartierul tău.
Astfel, creştinii primului secol care au refuzat să participe la religia civilă romană au avut de suferit consecinţe serioase în activităţi, afacerile civile sau contactul social. Evanghelia este fără plată, dar ne poate costa reputaţia, familia, slujba sau chiar viaţa. Isus îi cheamă pe urmaşii săi la un angajament total cu semnificaţie şi scop în viaţa aceasta şi un statut privilegiat în viaţa care va urma.
Doamne, prea adeseori mi-am compromis angajamentul faţă de Tine din cauza atracţiilor acestei lumi. Îmi reînnoiesc angajamentul faţă de Tine de astăzi înainte!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *