Descarca Crezul AZS

1. Biblia – Cuvantul lui Dumnezeu
2. Sfânta Treime
3. Dumnezeu – Tatal
4. Dumnezeu – Fiul
5. Dumnezeu – Duhul Sfant
6. Creatiunea
7. Natura omului
8. Marea lupta
9. Viata , moartea si invierea Domnului Hristos
10. Experienta mantuirii
11. Cresterea in Hristos
12. Biserica
13. Ramasitei si misiunea bisericii
14. Unitatea Corpului lui Hristos
15. Botezul
16. Cina Domnului
17. Darurile Spirituale si Slujirea
18. Darul Profetiei
19. Legea lui Dumnezeu
20. Sabatul
21. Ispravnicia
22. Caracterul crestin
23. Casatoria si Familia
24. Slujirea lui Hristos in Sanctuarul din ceruri
25. A doua venire a lui Hristos
26. Moartea si invierea
27. Mileniul si sfirsitul pacatului
28. Noul Pamant

1. Biblia – Cuvintul lui Dumnezeu

Sfanta Scriptura, Vechiul si Noul Testament, constituie Cuvantul scris al lui Dumnezeu, transmis prin inspiratie divina, prin oamenii sfinti ai lui Dumnezeu, care au vorbit si au scris, miscati de Duhul Sfant. In acest Cuvant, Dumnezeu a incredintat omului cunostinta necesara in vederea mantuirii. Sfintele Scripturi constituie descoperirea infailibila a voii Sale. Ele sunt norma caracterului, criteriul de verificare a experientei, descoperirea suprema a doctrinelor si raportul demn de incredere al interventiilor lui Dumnezeu in istorie. 2 Petru 1:20-21 ; 2 Timotei 3 : 16-17

2. Sfinta Treime

Exista un singur Dumnezeu: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, o unitate a trei Persoane coexistand din vesnicie. Dumnezeu este nemuritor, atotputernic, atotcunoscator, mai presus de toate si pretutindeni prezent. El este infinit si mai presus de intelegerea omeneasca, dar cunoscut totusi prin faptul ca S-a descoperit pe Sine. El este pentru totdeauna vrednic de inchinare, adorare si slujire de catre intreaga creatiune. Deuteronom 6 : 4 ; Matei 28 : 19

3. Dumnezeu – Tatal

Dumnezeu Tatal cel vesnic este Creatorul, Izbavitorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni. El este drept si sfant, milos si indurator, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie. Calitatile si capacitatile manifestate in Fiul si Duhul Sfant caracterizeaza, de asemenea, pe Tatal. Geneza 1 : 1 Apocalips 4 : 11 ; Exod 34 : 6 – 7
[sus]

4. Dumnezeu – Fiul

Dumnezeu Fiul cel vesnic S-a intrupat in Isus Hristos. Prin El au fost create toate lucrurile, prin El se descopera caracterul lui Dumnezeu, se aduce la indeplinire mantuirea neamului omenesc si lumea este judecata. De-a pururi Dumnezeu adevarat, El a devenit, de asemenea, om adevarat, Isus Hristos. El a fost conceput de Duhul Sfant si nascut din fecioara Maria. El a trait si a fost ispitit ca orice fiinta omeneasca, dar a exemplificat in viata Lui, in mod desavarsit, neprihanirea si iubirea lui Dumnezeu. Prin minunile Sale, El a manifestat puterea lui Dumnezeu si a fost recunoscut ca fiind Mesia, Cel Fagaduit de Dumnezeu. De buna voie, El a suferit si a murit pe cruce pentru pacatele noastre si in locul nostru, si a fost inviat din morti, S-a inaltat la cer, ca sa slujeasca in Sanctuarul ceresc in favoarea noastra. El va veni iarasi in slava pentru a aduce eliberarea finala poporului Sau si restatornicirea tuturor lucrurilor Ioan 1 : 1 – 3 . 14 ; Coloseni 1 : 15 – 19
[sus]

5. Dumnezeu – Duhul Sfant

Dumnezeu Duhul Cel Vesnic a fost activ impreuna cu Tatal si cu Fiul in lucrarea creatiunii, a intruparii si a rascumpararii. El i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi. El a umplut viata Domnului Hristos cu putere. El atrage si convinge fiintele omenesti si, pe aceia care raspund, El ii renaste si ii transforma dupa chipul lui Dumnezeu. Trimis de Tatal si de Fiul spre a fi totdeauna cu copiii Sai, El revarsa daruri spirituale asupra bisericii, imputernicind-o pentru a da marturie despre Hristos si, in armonie cu Scripturile, o conduce in tot adevarul. Geneza 1 : 1 – 2 ; Luca 1 : 35 Ioan 3 : 3 – 8

6. Creatiunea

Dumnezeu este Creator al tuturor lucrurilor si, tot El, a asezat in Scriptura raportul autentic al activitatii Sale creatoare. In sase zile Dumnezeu „a facut cerurile si pamantul” si toate fiintele vii de pe pamant si S-a odihnit in ziua a saptea a acelei prime saptamani. In acest fel, El a stabilit Sabatul ca un monument permanent al incheierii lucrarii Sale creatoare. Primul barbat si prima femeie au fost facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, ca o incoronare a lucrarii creatiunii, dandu-li-se stapanire peste pamantul intreg si fiind insarcinati cu raspunderea de a se ingriji de el. Cand lucrarea de creare a lumii a fost terminata, ea era „foarte buna”, declarand slava lui Dumnezeu.
[sus]

7. Natura omului

Barbatul si femeia au fost facuti dupa chipul lui Dumnezeu, dotati cu individualitate si cu libertatea de a gandi si de a actiona. Desi au fost creati ca fiinte libere, reprezentand o unitate indivizibila a corpului, mintii si spiritului, erau dependenti de Dumnezeu pentru viata, suflare si toate celelalte. Cand primii nostri parinti nu L-au ascultat pe Dumnezeu, ei au negat dependenta lor de El si au cazut din inalta lor pozitie, pe care au avut-o cand au ascultat de Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu in ei a fost manjit si au devenit supusi mortii. Urmasii lor au impartasit aceasta natura cazuta impreuna cu consecintele ei. Acestia se nasc cu slabiciuni si tendinte spre rau. Dar Dumnezeu, in Hristos, a impacat lumea cu Sine si, prin Duhul Sau, a refacut in muritorii pocaiti chipul Facatorului lor. Creati spre slava lui Dumnezeu, ei sunt chemati sa-L iubeasca pe El, sa se iubeasca unii pe altii si sa aiba grija de cele din jurul lor.
[sus]

8. Marea lupta

Intreaga omenire este in prezent cuprinsa in marea lupta dintre Hristos si Satana, cu privire la caracterul lui Dumnezeu, legea Sa si suveranitatea Sa asupra Universului. Acest conflict a inceput in cer, atunci cand o fiinta creata si inzestrata cu libertatea de a alege, prin inaltarea de sine, a devenit Satana, vrajmasul lui Dumnezeu, care a dus la revolta unei parti a ingerilor. El a introdus spiritul de rebeliune in lumea aceasta atunci cand a dus in pacat pe Adam si pe Eva. Acest pacat al omului a avut ca rezultat deformarea chipului lui Dumnezeu in omenire, dezordine in lumea creata si, in cele din urma, nimicirea ei in timpul potopului. Privita de intreaga creatiune, aceasta lume a devenit arena conflictului universal, din care in cele din urma Dumnezeul iubirii va fi indreptatit. Pentru a ajuta pe poporul Sau in aceasta lupta, Domnul Hristos trimite Duhul Sfant si pe ingerii Sai credinciosi sa-l calauzeasca, sa-l ocroteasca si sa-l sustina pe calea mantuirii.
[sus]

9. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos

In viata Domnului Hristos, de desavarsita ascultare de vointa lui Dumnezeu, in suferintele Sale, in moartea si invierea Sa, Dumnezeu a prevazut singurul mijloc de ispasire pentru pacatul neamului omenesc, astfel ca aceia care prin credinta primesc aceasta ispasire sa poata avea viata vesnica si intreaga creatiune sa poata intelege mai bine sfanta si infinita iubire a Creatorului. Aceasta ispasire desavarsita apara neprihanirea Legii lui Dumnezeu si bunatatea caracterului Sau, caci condamna pacatul nostru si, in acelasi timp, ea aduce impacare si regenerare, asigura iertarea noastra. Moartea Domnului Hristos este inlocuitoare si expiatoare. Invierea Domnului Isus Hristos proclama triumful lui Dumnezeu asupra fortelor raului si, acelora care accepta ispasirea, le asigura biruinta finala asupra pacatului si a mortii. Ea declara domnia Domnului Isus Hristos, inaintea caruia fiecare genunchi din ceruri si de pe pamant se va pleca.
[sus]

10. Experienta mantuirii

In infinita Sa iubire si mila, Dumnezeu a facut pe Hristos, care n-a cunoscut pacat, sa fie pacat pentru noi, pentru ca in El noi sa putem fi facuti neprihanirea lui Dumnezeu. Condusi de Duhul Sfant, ne dam seama de nevoia noastra, recunoastem pacatosenia noastra, ne pocaim de nelegiuirea noastra si manifestam credinta in Isus, ca Domn si Hristos, ca Inlocuitor si Exemplu. Aceasta credinta, prin care primim mantuirea, vine prin puterea divina a Cuvantului si este darul harului lui Dumnezeu. Prin Hristos, noi suntem indreptatiti, infiati ca fii si fiice ale lui Dumnezeu si eliberati de sub stapanirea pacatului. Prin Duhul, suntem nascuti din nou si sfintiti. Duhul reinnoieste mintea noastra, scrie legea iubirii lui Dumnezeu in inimile noastre si ni se da puterea de a trai o viata sfanta. Ramanand in El, devenim partasi de natura divina si avem asigurarea mantuirii, acum si in ziua judecatii.
[sus]

11. Cresterea in Hristos

Prin moartea Sa pe cruce, Domnul Isus Hristos a triumfat asupra fortelor raului. Cel care a supus spiritele demonice in timpul slujirii Sale pamantesti, a infrant puterea lor si a facut ca pedeapsa lor finala sa fie sigura. In timp ce umblam cu Domnul Isus in pace, bucurie si avem asigurarea iubirii Lui, biruinta Sa ne da si noua biruinta asupra fortelor raului, care cauta in continuare sa obtina controlul asupra noastra. Dar Duhul Sfant locuieste in noi si ne da putere. In timp ce ne consacram fara incetare lui Isus ca Mantuitor si Domn al nostru, suntem eliberati de povara faptelor noastre din trecut. Nu mai traim in intuneric, nu ne mai temem de puterile raului, de nestiinta si de lipsa de sens a vechiului nostru fel de viata.
In aceasta noua libertate in Domnul Isus, suntem chemati sa crestem in asemanarea cu caracterul Sau, avand comuniune zilnica cu El in rugaciune, hranindu-ne din Cuvantul Sau, meditand asupra acestuia si a providentei divine, cantand pentru lauda Sa, adunandu-ne pentru inchinare si participand la misiunea Bisericii.
In timp ce ne angajam in slujirea iubitoare a celor din jur si in marturisirea mantuirii Sale, permanenta Sa prezenta cu noi prin Duhul Sfant, va transforma fiecare clipa si fiecare activitate intr-o experienta spirituala.
[sus]

12. Biserica

Biserica este comunitatea credinciosilor care recunosc si marturisesc pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor. In continuarea poporului lui Dumnezeu din timpurile Vechiului Testament, suntem chemati sa iesim din lume, sa ne strangem laolalta pentru rugaciune, pentru comuniune, pentru invatarea Cuvantului, pentru celebrarea Sfintei Cine, pentru slujirea intregii omeniri si pentru proclamarea pe plan mondial a Evangheliei. Biserica isi trage autoritatea de la Hristos, care este intruparea Cuvantului scris. Biserica este familia lui Dumnezeu; adoptati de El si devenind copiii Lui, membrii ei traiesc pe baza noului legamant. Biserica este corpul lui Hristos, o comunitate a credintei, al carei Cap este Isus Hristos. Biserica este mireasa pentru care Hristos a murit, ca El sa poata s-o sfinteasca si s-o curateasca. La intoarcerea Sa in triumf, El va prezenta Siesi o biserica glorioasa, cumparata cu sangele Sau, neavand vreo pata sau zbarcitura, ci sfanta si fara prihana.
[sus]

13. Ramasita si misiunea bisericii

Biserica universala este compusa din toti aceia care cred cu adevarat in Hristos. Dar, in zilele sfarsitului, un timp de apostazie foarte raspandit, o ramasita a fost chemata sa pazeasca poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus. Aceasta ramasita anunta sosirea ceasului judecatii, proclamand mantuirea prin Hristos si vestind apropierea revenirii Sale. Aceasta proclamare este simbolizata prin cei trei ingeri din Apocalipsa 14; ea coincide cu lucrarea judecatii din ceruri si are ca efect o lucrare de pocainta si reforma pe pamant. Fiecare credincios este chemat sa participe personal la aceasta lucrare mondiala de marturisire.
[sus]

14. Unitatea trupului lui Hristos

Biserica este un corp de credinciosi, compus din multi membri, chemati din toate natiunile, semintile, limbile si noroadele. In Hristos, noi suntem o noua creatiune; deosebirile de rasa, cultura, educatie si nationalitate, cum si diferentele dintre cei de sus si cei de jos, dintre bogat si sarac, dintre barbat si femeie nu trebuie sa dea loc la dezbinari intre noi. Noi suntem cu totii egali in Hristos care, prin acelasi Spirit, ne-a legat intr-o unica comuniune cu El si intre noi; noi trebuie sa slujim si sa fim slujiti fara partinire si prejudecati. Prin descoperirea lui Isus Hristos in Scriptura, noi impartasim aceeasi credinta si nadejde si dam tuturor o marturie unanima. Aceasta unitate isi are izvorul in unitatea Treimii divine, care ne-a adoptat ca sa fim copii ai Sai.
[sus]

15. Botezul

Prin botez, noi marturisim credinta noastra in moartea si invierea lui Isus Hristos si dam marturie privind moartea noastra fata de pacat si hotararea noastra de a umbla intr-o viata noua. In acest fel, noi recunoastem pe Hristos ca Domn si Mantuitor, devenim poporul Lui si suntem primiti ca membri de catre biserica Sa. Boteul este un simbol al unirii noastre cu Hristos, al iertarii pacatelor noastre si al primirii Duhului Sfant. El se savarseste prin scufundarea in apa si este conditionat de marturisirea credintei in Isus si de dovezile pocaintei de pacat. El urmeaza instruirii in adevarurile Sfintelor Scripturi si acceptarii invataturilor ei.
[sus]

16. Cina Domnului

Cina Domnului este o participare la simbolurile trupului si sangelui lui Isus, ca o expresie a credintei in El, Domnul si Mantuitorul nostru. In aceasta experienta a comuniunii, Hristos este prezent pentru a se intalni cu poporul nostru si a-l intari. Impartasindu-ne cu bucurie, noi vestim moartea Domnului pana ce El va reveni. Pregatirea pentru Cina Domnului cuprinde cercetarea de sine, pocainta si marturisirea. Invatatorul a randuit serviciul spalarii picioarelor, care inseamna o reinnoire a curatirii, o expresie a dispozitiei de a sluji unul altuia in umilinta, asemenea lui Hristos, si de a uni inimile noastre in dragoste. Serviciul Cinei este deschis tuturor credinciosilor crestini.
[sus]

17. Darurile si slujbele spirituale

Dumnezeu a revarsat asupra toturor membrilor bisericii Sale din orice generatie daruri spirituale, pe care fiecare membru trebuie sa le foloseasca intr-o slujire plina de iubire si pentru binele comun al bisericii si al omenirii. Date prin mijlocirea Duhului Sfant, care da fiecarui membru dupa cum voieste, darurile aduc cu ele toate aptitudinile si capacitatile de slujire de care are nevoie biserica pentru a indeplini functiile ei stabilite de Dumnezeu. Conform Sfintelor Scripturi, aceste daruri cuprind functii in vederea slujirii, ca de exemplu slujba vindecarii, a credintei, profetiei, predicarii, invataturii, administrarii, impacarii, compasiunii, slujirii din iubire pana la sacrificiu de sine, penru ajutorarea si incurajarea oamenilor. Unii membri sunt chemati de Dumnezeu si inzestrati de Duhul Sfant pentru indeplinirea functiilor recunoscute de catre biserica in lucrarea de pastoratie, evanghelistica, apostolica si de invatare, necesare in mod deosebit pentru pregatirea membrilor in vederea lucrarii de slujire, pentru dezvoltarea bisericii si atingerea maturitati spirituale, cum si pentru promovarea unitatii credintei si cunoasterii de Dumnezeu. Cand membrii folosesc aceste daruri spirituale, ca niste slujitori credinciosi ai harului felurit lui Dumnezeu, biserica este ocrotita de influentele distructive ale falselor invataturi si progreseaza cu puterea de crestere ce vine de la Dumnezeu si se zideste in credinta si dragoste.
[sus]

18. Darul profetiei

Intre darurile Duhului Sfant se afla si profetia. Acest dar este un semn de identificare al bisericii ramasitei si a fost manifestat in lucrarea lui Ellen White. Scrierile acestui sol al lui Dumnezeu sunt un izvor continuu al adevarului investit cu autoritate, aducand bisericii incurajare, calauzire, instruire si mustrare. Ele declara in mod clar ca Biblia este etalonul dupa care orice invatatura si experienta trebuie sa fie verificata.
[sus]

19. Legea lui Dumnezeu

Marile principii ale Legii lui Dumnezeu sunt cuprinse in Cele Zece Porunci si exemplificate in viata Domnului Isus. Ele exprima iubirea, voia si hotararile lui Dumnezeu cu privire la comportarea si relatiile omului si sunt obligatorii pentru toti oamenii din toate timpurile. Aceste precepte constituie baza legamantului lui Dumnezeu cu poporul Sau si etalonul dupa care se desfasoara judecata lui Dumnezeu. Prin intermediul Duhului Sfant, ele scot in evidenta pacatul si trezesc un simtamant al nevoii dupa un Mantuitor. Mantuirea este numai prin har si nu prin fapte, dar roada ei este ascultarea de porunci. Aceasta ascultare dezvolta caracterul crestin si are ca rezultat o stare de bine. Ea este o dovada a iubirii noastre fata de Domnul si a preocuparii pentru concetatenii nostri. Ascultarea care vine din credinta demonstreaza puterea Domnului Hristos de a transforma viata si inareste in acest fel marturisirea crestina.
[sus]

20. Sabatul

Binefacatorul Creator, dupa cele sase zile ale creatiunii, S-a odihnit in cea de-a saptea zi si a instituit Sabatul pentru toti oamenii, ca un monument de aducere aminte al creatiunii. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu, cere pazirea Sabatului zilei a saptea ca zi de odihna, de inchinare si slujire, in armonie cu invatatura si practica lui Isus, Domnul Sabatului. Sabatul este o zi de placuta comuniune cu Dumnezeu si intre credinciosi. El este un simbol al rascumpararii in Hristos, un semn al sfintirii noastre, o dovada a loialitatii si o pregustare a viitorului nostru vesnic in Imparatia lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al lui Dumnezeu, al legamantului vesnic dintre El si poporul Sau. Pazirea plina de bucurie a acestui timp sfant, de seara si pana seara, de la apus de soare pana la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare si rascumparatoare ale lui Dumnezeu.
[sus]

21. Administrarea crestina a bunurilor vietii

Noi suntem administratori ai bunurilor lui Dumnezeu, care ne-a incredintat timpul si ocaziile, capacitatile si mijloacele materiale, binacuvantarile pamantului si resursele lui. Noi suntem raspunzatori fata de El pentru buna lor folosire. Noi recunoastem drepturile Lui de proprietar prin slujire plina de credinciosie fata de El si fata de aproapele nostru, cum si prin faptul ca Ii inapoiem zecimea si dam daruri pentru vestirea Evangheliei, pentru sustinerea si dezvoltarea bisericii Sale. Administrarea este un privilegiu ce ne este dat de Dumnezeu pentru cresterea in dragoste si biruinta asupra egoismului si lacomiei. Un bun administrator se bucura de binecuvantarea ce vine asupra altora, ca rod al credinciosiei lui.
[sus]

22. Comportamentul crestin.

Noi suntem chemati sa fim un popor evlavios care gandeste, simte si actioneaza in armonie cu principiile cerului. Pentru ca Duhul sa refaca in noi caracterul lui Domnului nostru, noi trebuie sa ne angajam numai in acele lucruri care vor produce in viata noastra aceeasi curatie, sanatate si bucurie manifestate in viata Domnului Hristos, in viata noastra. Aceasta inseamna ca distractiile si placerile noastre trebuie sa fie la cele mai inalte standarde ale bunului gust si frumusetii crestine. In timp ce recunoastem deosebirile dintre diferite civilizatii, imbracamintea noastra trebuie sa fie simpla, decenta si de bun gust, asa cum sta bine acelora a caror adevarata frumusete nu consta in impodobirea exterioara, ci in podoaba nepieritoare a unui duh bland si smerit. Iar pentru ca trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfant, noi trebuie sa avem grija de ele, intr-un mod inteligent. Pe langa miscare fizica si odihna corespunzatoare, noi trebuie sa adoptam cea mai sanatoasa dieta cu putinta si sa ne abtinem de la hrana necurata aratata in Sfintele Scripturi. Deoarece bauturile alcoolice, tutunul si folosirea iresponsabila a medicamentelor si a narcoticelor sunt daunatoare pentru corpurile noastre, noi trebuie sa ne abtinem de la folosirea lor. In schimb, trebuie sa ne angajam in tot ceea ce aduce gandurile si corpurile noastre in ascultare de Hristos, care doreste sa fim sanatosi, folositori si plini de bucurie si bunatate.
[sus]

23. Casatoria si familia

Institutia casatoriei a fost intemeiata de Dumnezeu in Eden. Isus, a proclamat-o ca unire pentru toata viata dintre un barbat si o femeie, intr-o partasie plina de iubire. Pentru crestin, legamantul casatoriei este facut cu Dumnezeu ca si cu tovarasul de viata si trebuie sa se realizeze numai intre persoane ce impartasesc o credinta comuna. Iubirea reciproca, onoarea, respectul si responsabilitatea constituie insasi baza acestei legaturi, care trebuie sa reflecte iubirea, sfintenia, fidelitatea si permanenta relatiilor dintre Hristos si biserica Sa. Cu privire la divort, Isus a invatat ca persoana care divorteaza de tovarasul de viata, cu exceptia cazurilor de adulter si se recasatoreste cu altcineva, comite adulter. Desi relatiile in unele familii pot sa se indeparteze de ideal, intr-o casatorie in care partenerii care se incred total, unul in celalalt si in Hristos, ei pot obtine unitatea plina de iubire, prin calauzirea Duhului Sfant si instruirea bisericii. Dumnezeu binecuvanteaza familia si urmareste ca membrii ei sa se ajute unul pe altul, spre o deplina maturitate. Parintii trebuie sa-si creasca astfel copiii, incat acestia sa iubeasca si sa asculte de Dumnezeu. Prin exemplul si cuvintele lor, ei trebuie sa-i invete ca Domnul Hristos este autorul iubitor al disciplinei, totdeauna binevoitor, care le poarta de grija si care doreste ca ei sa devina membri ai corpului Sau, familia lui Dumnezeu. Unitatea crescanda a familiei, constituie unul din semnele distinctive ale ultimei solii a Evangheliei.
[sus]

24. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc

Exista un sanctuar in ceruri, adevaratul tabernacol, ridicat nu de om, ci de Domnul. In el, Domnul Hristos slujeste in favoarea noastra, punand la dispozitia credinciosilor binefacerile jertfei Sale ispasitoare, aduse o data pentru totdeauna pe cruce. El a inaugurat activitatea Sa ca Marele nostru Preot si a inceput lucrarea Sa de mijlocire la data inaltarii Sale. In 1844, la sfarsitul perioadei profetice de 2300 zile, El a intrat in cea de-a doua si ultima faza a slujirii Sale ispasitoare. Aceasta este o lucrare a judecatii de cercetare, care este o parte a eliminarii definitive a tuturor pacatelor, simbolizata de curatirea sanctuarului ebraic din vechime in Ziua de ispasire. In acel serviciu simbolic, sanctuarul era curatit cu sangele animalelor jertfite, dar lucrurile ceresti sunt curatite cu sacrificiul desavarsit al sangelui lui Isus Hristos. Judecata de cercetare descopera fiintelor ceresti care din cei morti dorm in Hristos si astfel, in El, sunt socotiti vrednici de a avea parte de prima inviere. Ea arata de asemenea, care dintre cei vii sunt in Hristos, pazind poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus Hristos, si in El, deci, sunt gata pentru inaltarea in Imparatia Sa cea vesnica. Aceasta judecata apara dreptatea lui Dumnezeu in salvarea acelora care cred in Isus. Ea declara ca aceia care au ramas credinciosi lui Dumnezeu vor primi Imparatia. Terminarea acestei lucrari a Domnului Hristos va marca incheierea timpului de proba al omenirii inaintea celei de a doua veniri a Domnului Hristos.
[sus]

25. A doua venire a Domnului Hristos

A doua venire a Domnului Hristoseste binecuvantata nadejde a bisericii, marele apogeu al Evangheliei. Venirea Mantuitorului va fi literala, personala, vizibila si mondiala. Cand El va reveni, mortii neprihaniti vor fi inviati si impreuna cu neprihanitii cei vii vor fi glorificati si luati la cer, dar cei nelegiuiti vor muri. Implinirea aproape completa a majoritatii profetiilor, impreuna cu conditiile existente in prezent in lume, arata faptul ca venirea Domnului Hristos este iminenta. Timpul acestui eveniment n-a fost descoperit, de aceea suntem indemnati sa fim gata in orice vreme.
[sus]

26. Moartea si invierea

Plata pacatului este moartea. Dar Dumnezeu, care Singur are nemurirea, va da viata vesnica celor rascumparati ai Sai. Pana in ziua aceea insa, moartea este o stare de inconstienta pentru toti oamenii. Cand Domnul Hristos, care este viata noastra, Se va arata, neprihanitii inviati si cei neprihaniti in viata vor fi glorificati si luati ca sa intampine pe Domnul lor. A doua inviere, invierea celor nelegiuiti, va avea loc dupa o mie de ani.
[sus]

27. Mileniul si sfarsitul pacatului

Mileniul este domnia de o mie de ani a Domnului Hristos cu sfintii Sai in ceruri, intre prima si a doua inviere. In acest timp, mortii cei nelegiuiti vor fi judecati; pamantul va fi in totul pustiu, fara fiinte omenesti vii, care sa-l locuiasca, ci ocupat numai de Satana si ingerii sai. La sfarsitul mileniului, Domnul Hristos cu sfintii Sai si Cetatea cea sfanta vor cobora din ceruri pe pamant. Mortii cei nelegiuiti vor fi atunci inviati impreuna cu Satana si ingerii lui vor inconjura cetatea; dar foc va cobora de la Dumnezeu si-i va arde si va curati pamantul. Universul ca fi astfel eliberat pentru totdeauna de pacat si de pacatosi.

[sus]

28. Noul pamant

Pe noul pamant, in care va locui neprihanirea, Dumnezeu a pregatit un camin vesnic pentru cei rascumparati si un mediu desavarsit pentru viata vesnica, pentru iubire, bucurie si pentru a invata in prezenta Lui. Caci aici Dumnezeu Insusi va locui cu poporul Sau, iar moartea si suferinta vor disparea. Marea lupta va fi incheiata si nu va mai fi pacat. Toate lucrurile, insufletite si neinsufletite, vor declara ca Dumnezeu este dragoste; si El va domni vesnic.
[sus]