CÂNTAU O CÂNTARE NOUĂ înaintea scaunului de domnie, înaintea celor patru făpturi vii şi înaintea bătrânilor. Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.
(Apocalipsa 14:3)

Cântarea este nouă nu pentru că experienţa este nouă, ci pentru că oamenii care o cântă sunt, de asemenea, „noi”. Fiecare dintre ei a cunoscut întristarea, durerea, abuzul şi respingerea. Ei s-au luptat cu handicapuri fizice, mintale şi emoţionale. Şi au cunoscut consecinţele amare ale păcatului. Dar Dumnezeu va face toate lucrurile noi, inclusiv pe oamenii Săi. El este marele Maestru.

Imaginează-ţi un rege care îşi părăseşte tronul şi umblă prin oraş deghizat. El intră în cartierele sărace ale oraşului şi umblă pe o alee întunecată. Aici vede un bătrân fără casă cântând la o trompetă stricată, încercând să adune câteva monede, interpretând aceeaşi melodie veche din nou şi din nou. Sună îngrozitor. Un cântec stricat venit dintr-o trompetă la fel de stricată.

Regele se apropie de bărbat şi îi spune: „Aş vrea să cumpăr acea trompetă a ta. Îţi voi plăti suficienţi bani încât să poţi locui într-o pensiune.”

„Vrei să spui această trompetă?” răspunde omul străzii. „Această chestie stricată, ruginită şi veche, cu urme de lovituri şi toate celelalte? Vrei această trompetă?”

„Da, acea trompetă.” Regele o cumpără, o ia acasă, o dă fiului său şi îi spune: „Vreau să repari această trompetă pentru mine.”

Fiul ia acel instrument în atelierul său. Îi pune o nouă pâlnie, îi îndreaptă adânciturile şi îi pune clape noi. După ce o freacă şi o curăţă, foloseşte apoi ceară şi o pânză de lustruit pentru a o lustrui. Biblia ne spune că Dumnezeu ne va face ca aurul, lus-truindu-ne, purificându-ne şi curăţindu-ne, eliminând imperfecţiunile. El lucrează la noi chiar acum!

În cele din urmă, vine ziua când trompeta este gata. Fiul o aduce tatălui său cu numele tatălui scris pe trompetă. Regele acceptă trompeta şi face următorul comentariu: „Arată minunat, fiule! De-abia aştept să o încerc.”

Regele ia trompeta, acum frumoasă şi strălucitoare, o duce la gură şi suflă. Şi de data aceasta nu este acelaşi cântec vechi – nu este o melodie stricată. Nu este acelaşi tip de muzică ce a fost cântat mai înainte. O cântare nouă iese din acea trompetă -una glorioasă şi măreaţă. Atât instrumentul, cât şi cântarea au fost făcute noi.

Vieţile noastre astăzi pot avea rugina egoismului şi a mândriei sau pot fi afectate de poftă şi invidie. S-ar putea să ne simţim strâmbi şi încovoiaţi. Dar marele Maestru deja ne are în atelierul Său. Şi când va termina cu noi, vom cânta o cântare nouă.

Mulţumesc pentru speranţă şi pentru că am un viitor, Doamne! Fie ca acel viitor să dea formă vieţii mele astăzi!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.