RUGĂCIUNILE SFINŢILOR II

Apoi a venit un alt înger, care s-a oprit în faţa altarului, cu o cădelniţă de aur. I s-a dat tămâie multă ca s-o aducă, împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur care este înaintea scaunului de domnie. Fumul de tămâie s-a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu, împreună cu RUGĂCIUNILE SFINŢILOR.(Apocalipsa 8:3-4)

O corabie a eşuat într-o furtună şi doar doi bărbaţi au supravieţuit. Ei au putut să înoate către o mică insulă pustie. Neştiind ce altceva să facă, cei doi au căzut de acord că nu aveau nicio altă scăpare decât să se roage lui Dumnezeu. Ei au decis să facă un concurs din asta. Pentru a stabili a cui rugăciune era mai puternică, au căzut de acord să împartă teritoriul între ei şi să stea pe părţi opuse ale insulei.

Primul lucru pentru care s-au rugat a fost mâncarea. în dimineaţa următoare, primul bărbat a văzut un pom fructifer pe partea lui de insulă şi a putut să mănânce din fructele lui. Parcela de pământ a celuilalt om a rămas neroditoare. După o săptămână, primul bărbat era singur şi s-a rugat pentru o soţie. în ziua următoare o altă corabie s-a scufundat la o oarecare distanţă de ţărm şi singurul supravieţuitor era o femeie, care a înotat pe partea lui de insulă. Dar în cealaltă parte a insulei, lucrurile au rămas la fel.

Primul bărbat s-a rugat pentru o casă, haine şi mai multă mâncare. Ca prin minune, el le-a primit pe toate. Totuşi, cel de-al doilea bărbat tot nu avea nimic. În cele din urmă, primul bărbat s-a rugat pentru o corabie ca el şi soţia lui să poată părăsi insula. Dimineaţa a găsit o corabie acostată în partea lui de insulă.

Primul bărbat a urcat la bordul corăbiei cu soţia sa şi a decis să îl lase pe celălalt bărbat pe insulă. El a considerat că celălalt bărbat era nedemn să primească binecuvântările lui Dumnezeu, de vreme ce niciuna dintre rugăciunile lui nu primise vreun răspuns. Când corabia era gata să plece, primul bărbat a auzit o voce din ceruri tunând: „De ce îţi laşi tovarăşul pe insulă?”

„Binecuvântările sunt numai ale mele, de vreme ce eu am fost cel care s-a rugat pentru ele”, a răspuns primul bărbat. „Rugăciunile lui au rămas toate fără răspuns, aşa că nu merită nimic.”

„Greşeşti!” i-a mustrat vocea. „El a avut o singură rugăciune, căreia i-am răspuns. Dacă nu ar fi fost astfel, nu ai fi primit niciuna dintre binecuvântările mele.” „Spune-mi”, a întrebat primul bărbat, „pentru ce s-a rugat astfel încât eu să îi datorez lui ceva?”

„S-a rugat ca toate rugăciunile tale să primească răspuns.”

Deşi urâm să recunoaştem lucrul acesta, egoismul adeseori ne pătează rugăciunile. Rugăciunile adevăraţilor sfinţi dovedesc acea grijă pentru alţii plină de sacrificiu de sine pe care Isus a arătat-o la cruce.

Doamne, curăţă-mi rugăciunile astăzi cu tămâia neprihănirii Tale!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *