SCRIE DAR LUCRURILE PE CARE LE-AI VĂZUT, LUCRURILE CARE SUNT Şl CELE CARE AU SĂ FIE DUPĂ ELE! (Apocalipsa 1:19)

În versetul 11, îngerul i-a spus lui Ioan să „scrie într-o carte” ce vede şi să o trimită celor şapte biserici. Cuvântul „vezi” din acest verset este la timpul prezent, indicând faptul că Ioan era deja în viziune şi că viziunea urma să continue o vreme. Pe de altă parte, în versetul 19, profetului i se spune: „scrie lucrurile pe care le-ai văzut”. Verbul „a vedea” nu mai este la timpul prezent. Aceasta sugerează că Ioan a primit întreaga viziune între versetul 10, când era în Duhul, şi versetul 18, când a încheiat povestirea întâlnirii cu Isus. Până la versetul 19, viziunea se încheiase – era timpul ca scrisul să înceapă.

Potrivit versetului 19, conţinutul Apocalipsei se încadrează în două categorii: lucrurile care sunt şi cele care au să fie după ele. Apocalipsa 4:1 repetă limbajul din 1:19: „Suie-te aici, şi-ţi voi arăta ce are să se întâmple după aceste lucruri!” Versetul 19, prin urmare, pare să fie un procedeu de structurare a restului cărţii. Prima parte a viziunii se referă la „lucrurile care sunt” – adică mesajul către cele şapte biserici (Apocalipsa 2 şi 3). Restul viziunii se concentrează în primul rând asupra evenimentelor care urmau să aibă loc în viitor din perspectiva lui Ioan. Dar la ce le-ar folosi bisericilor să afle informaţii cu privire la evenimente de după zilele lor?

Soţia mea şi cu mine am zburat recent din South Bend, Indiana, în Noua Zeelandă. Era un itinerar extrem de complicat, care implica trei zboruri separate şi o escală în Los Angeles. Am plecat marţi şi am ajuns vineri. Furtunile de zăpadă din Chicago au complicat lucrurile. Drept urmare, a trebuit ca eu şi soţia mea să luăm zboruri diferite către Los Angeles. Cum am reuşit să ne întâlnim din nou acolo?

Am putut să ne întâlnim în Los Angeles pentru că ştiam ceva despre viitor. Pentru că nu ştiam sigur destinaţia finală, eram capabili să luăm deciziile corecte pe drum. Ştiam că oricare ar fi rutele noastre separate, compania aeriană United Airlines ne va ţine bagajele la Aeroportul Internaţional din Los Angeles. După cum s-a dovedit, am aterizat la o poartă departe de terminalul folosit de obicei de United Airlines. Pentru o vreme nu mi-am găsit nici soţia, nici bagajul. Dar ea m-a aşteptat în mod înţelept la oficiul pentru bagaje de la Terminalul 7. În cele din urmă mi-am găsit drumul spre ea şi spre lucrurile noastre. Am fi putut să nu ne mai întâlnim niciodată dacă nu ştiam amândoi încotro ne îndreptam.

La fel, Dumnezeu ne spune despre viitor, astfel încât să putem ajunge la destinaţie astăzi. Fiecare zi este o parte a itinerarului nostru spre scopul lui Dumnezeu. Cu un ochi îndreptat asupra Cuvântului Său, ne putem găsi calea prin labirintul vieţii.

Mulţumesc, Doamne, pentru că Mi-ai arătat clar care este scopul Tău final! Fie ca paşii mei astăzi să mă conducă în direcţia scopului Tău final pentru mine!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.