Îngerului bisericii din Efes scrie-i: „lată ce zice Cel ce ţine cele şapte stele în mâna dreaptă Şl CEL CE UMBLĂ PRIN MIJLOCUL CELOR ŞAPTE SFEŞNICE DE AUR.” (Apocalipsa 2:1)
Multor oameni, golful li se pare cel mai prostesc sport inventat vreodată. Oamenii cutreieră toată suprafaţa pământului, urmărind o minge, doar pentru a o arunca din nou departe de ei de îndată ce o găsesc. Totuşi, ceva legat de acest joc ciudat pare să îi tot facă pe unii oameni să joace din nou şi din nou. Un motiv important, bănuiesc, este faptul că, indiferent de câte ori un jucător de golf joacă pe acelaşi teren de golf, nu este niciodată la fel.
De fiecare dată când joci o anumită gaură, ţinta este într-un loc diferit şi te apropii de iarbă dintr-o direcţie diferită. Când pământul este uscat, mingea va zbura mai departe decât atunci când este ud. În aerul uscat, mingea va zbura mai departe decât în cel umed. Pentru că iarba este cu jumătate de centimetru mai lungă decât în ziua precedentă, mingea se va comporta altfel. Şi dacă vântul îţi suflă în faţă, o anumită gaură va fi jucată diferit decât dacă vântul ţi-ar sufla în spate.
Dar acestea nu sunt nici pe departe totalitatea complicaţiilor pe care cineva le poate întâmpina în golf. Fiecare jucător de golf ştie că mingea pare să aibă o minte proprie şi merge unde vrea. Locul unde aterizează este numit „lie”. Cea mai mare parte a iscusinţei implicate în joc presupune să înveţi cum să loveşti din diferitele locuri unde se află mingea, care pot fi moi, tari, pe deal, în vale, pe o colină, pe pământ dur, plat, umed, uscat sau orice combinaţie a celor de mai sus. Succesul necesită potrivirea balansului cu cerinţele acelui loc.
Ce legătură au toate acestea cu cartea Apocalipsa? Nu prea multă, presupun, dar ilustrează un lucru pe care l-am observat în unul dintre devoţionalele precedente. Isus „îşi potriveşte balansul” pentru a Se ocupa de realităţile fiecăreia dintre cele şapte biserici. El îi vine în întâmpinare şi îi împărtăşeşte fiecăreia o imagine unică despre El însuşi, potrivită circumstanţelor exacte în care aceasta trăieşte.
Dacă vrem să facem o diferenţă în lumea noastră, va trebui să ne asemănăm mai mult cu Isus în modul în care îi tratăm pe oameni. în cuvintele lui Pavel: „M-am făcut tuturor totul ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei” (1 Corinteni 9:22). întocmai precum condiţiile diferite din golf, nu există două fiinţe umane la fel. Chiar mai mult de atât, nicio persoană pe care o întâlnim nu este exact la fel cum a fost cu o zi înainte! Pentru persoanele cu care interacţionăm, trebuie să venim în întâmpinarea nevoilor acestora, exact acolo unde se află. Trebuie să ne „potrivim balansul” contextului unic al fiecărei întâlniri cu ceilalţi. Acest fapt face viaţa nu numai mult mai complicată, ci şi mult mai interesantă!
Doamne, ajută-mă să-i văd pe ceilalţi prin ochii Tăi! Fă-mă capabil să ştiu cum să abordez fiecare persoană pentru a-i înţelege nevoile!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.